Povestea

Per ansamblu, suntem într-o poveste în care este vorba despre o mulţime de alte poveşti. Povestea mare şi poveştile mici sunt toate despre acum. (Undeva, pe parcurs, ne prindem că trecutul şi viitorul sunt doar instrumente fictive ajutătoare.)

Poveştile mici, vieţile noastre particulare, sunt la fel de cuprinzătoare ca aia mare; diferă doar perspectiva, iar între perspective se poate jongla uşor pe bază de intenţie şi flexibilitate.

Să luăm o poveste mică. Începutul e întotdeauna năucitor. Intrăm pe scenă fără să ştim de ce şi încotro. Urmează episodul de raportare la lume, la scenariu, dar mai ales la năstruşnicia asta în care ne-am pomenit a fi noi înşine. Ne apucăm să construim repere, puncte de sprijin pentru o căţărare pe care nu ştim încă de ce o acceptăm, de fapt nici că am acceptat-o, cu mult sens, dinainte de ridicarea cortinei.

Fiecare poveste are eroul ei care eşti “tu” sau cel puţin aşa eşti convins până când într-o zi, după probe şi paranghelii, începi să te prinzi că eşti un actor care vrea să se desăvârşească şi în exact acelaşi timp un copil genial care se joacă mereu, îşi face şi-şi desface castelele de nisip pentru că-i frumoasă joaca şi-atât de vie!

Joaca e totul, e mai presus de probe. Ţinta ei e tot mereu bucuria aia care n-are nevoie de vreun scop, altul decât bucuria însăşi.

Jucăm, nesfârşit, roluri noi, doar ale noastre. Povestea mea e cu obstacole. Şi-a ta la fel. Şi eu, şi tu ne-am încurcat în ele cândva atât de grav, că am uitat cum să vedem povestea. Dar asta e o amnezie temporară.

Am uitat de năzbâtiile ei, de bucuria însăşi. Ne-am supărat pe colegii noştri de scenă şi ne-am îmbufnat ireversibil aşa…cam cum se ceartă copiii şi pun între ei verdicte definitive: “N-o să mă mai joc niciodată cu tine!” Şi-apoi tot ei se iau de mână a doua zi şi-aleargă unul lângă altul spre noile provocări ale acelui mâine care ieri nici nu exista în capul lor.

Ce-şi amintesc de fapt copiii? Îşi amintesc că se trezesc dimineaţa doar ca să se joace. Restul e un cadru în care ei sunt creatorii, nu executanţii.

Mai demult am primit o carte; “Cum să te vindeci cu o poveste” se numea. Tehnica e pe bază de scris o poveste. Te-apuci de ea şi pe unde te împotmoleşti, la ce personaj sau în ce fază, acolo e şi indiciul pentru proba în care te-ai împotmolit acum în realitatea ta
  

Azi scriu, împreună cu voi, suma poveştilor. Ne iese foarte bine, o nebunie permanentă, într-un continuu “şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi”.

D E C E M B R I E 2 0 1 2 - PARTEA A V - A

Am vorbit despre cele trei zile importante din perioada solstiţiului de iarnă, respective 20, 21 şi 22 decembrie.

Nu este lipsit de importanţă ce vom face până atunci, ca şi ceea ce vom face după acele momente.

De ce este important ce facem până atunci?

Din mai multe motive:

1.Am tot povestit noi că o experienţă integrată în structurile noastre, se constituie într-o lecţie învăţată, motiv pentru care nu mai este necesar să se repete, pentru că Dumnezeu şi Universul nu fac lucruri inutile şi nu consumă energie degeaba.

2.Am înţeles cu toţii, cred eu, că nu toate fiinţele din dimensiunea a treia trec în dimensiunea a patra sau mai sus; acesta este un motiv pentru o anumită categorie, care acum conduce lumea, să nu dorească trecerea planetei sau a locuitorilor planetei în 4D, pentru că se iese din zona lor de control.

Aceste fiinţe au un rol de jucat în dinamica vieţii sociale, politice, culturale, pe toate planurile, au un scop existenţial bine determinat, motiv pentru care au anumite lucruri de făcut, pe care le vom analiza imediat.

Să începem cu primul punct.

Una dintre Legile Cosmice este că o experienţă învăţată nu este repetată. Se repetă ceea ce nu s-a învăţat sau nu s-a învăţat complet, când se repetă partea neînvăţată…

Adică: să spunem că noi facem meditaţii, citim, urmărim diferite materiale, emisiuni, filme etc, din care învăţăm foarte multe lucruri, pentru că suntem prezenţi acolo când le accesăm; şi le primim şi cu mintea, dar, mai ales, şi cu sufletul!... Adică le integrăm! Le înţelegem, le simţim, le trăim, le dăm soluţii personale… ceea ce am face şi dacă ar fi povestea noastră de viaţă…

Acest lucru înseamnă că învăţăm altfel: conştientizăm şi trăim situaţia în interiorul fiinţei noastre… iar rezultanta este soluţia interioară, învăţarea lecţiei şi închiderea fişierului cu această lecţie, pentru că este déja parcursă, fără să mai trebuiască trăită în realitatea fizică, tridimensională.

Exact acesta este modul de experimentare şi învăţare 4D: prin conştientizare, modalitatea  masculină şi prin simţire şi iubire, modalitatea feminină. Ele ajung să se completeze reciproc şi să formeze o variantă nouă de integrare a ceea ce avem de învăţat.

Ceea ce reuşim să învăţăm acum, nu va mai trebui repetat.

Ce ar fi bine să fie învăţat?

Plecând de la faptul că această perioadă este un nucleu de lecţii 3D foarte concentrate, date ca şansă pentru Trecere, ceea ce se oferă ca lecţii nu se mai trăieşte fizic, dacă s-a trăit virtual.

Avem în faţă nişte posibilităţi. Una dintre ele ne spune că urmează trei zile de întuneric şi de frig, cu tot spectrul de fenomene despre care am vorbit. Şi acum putem alege: a) negăm această posibilitate; b) o luăm în calcul ca şi probabilitate; c)intrăm în panică.

Varianta a: negând existenţa fenomenului, nu înseamnă că dispare fenomenul, ci doar că noi fugim de o realitate posibilă. Deci este lecţie neînvăţată. Cu alte cuvinte, ea va trebui traversată fizic, la un anumit moment. Până când va fi învăţată!

(Pentru persoanele din 3D, care nu trec, este posibil să nu le lase sufletul să se implice foarte tare în această fază de experimentare, deoarece nu mai constituie o şansă pentru ele; pe de altă parte, cred că nu  ajungea în acest moment cineva care chiar nu ar avea nicio şansă… Rămâne de văzut…)

Varianta b: Luăm în calcul această posibilitate şi ne gândim la fenomenele care este posibil să se petreacă, făcând o analiză realistă şi văzând – ce ne este necesar, cum am soluţiona o situaţie limită, cum ne pregătim pentru aceste evenimente, cum gestionăm resursele interne şi externe… trăim lecţia… în interiorul fiinţei noastre… până găsim soluţiile de confort, deci cele mai corecte…

…iar dacă dăm soluţiile bune… sunt lecţii învăţate… deci nu trebuie să le mai repetăm…

Varianta c: intrăm în panică, dacă privim catastrofic ceea ce ar putea fi; în cest fel se creează  programe negative, care se amplifică în energia Trecerii de câteva sute de mii de ori;  aşa ceva înseamnă cele mai distrugătoare programe, culmea, pe care ni le putem face noi înşine.

Cu alte cuvinte, este foarte important să gândim raţional, pozitiv,  să receptăm şi să transmitem mai departe informaţia complet, explicit, fără intenţia de a crea panică sau suferinţă, ci cu gândul şi intenţia clară de a ajuta.

Probabil tocmai faptul că există în foarte mare măsură posibilitatea ca o parte a lumii să nu treacă, ceea ce se transmite pe net şi diferite materiale, doar menţionează în trecere că “trec cei care au un anumit nivel vibraţional”, dar nu se prea fac specificaţii pentru ceilalţi. Să nu se creeze panică! (Se pleacă din start de la ideea că sunt oameni care nu trec… (Tocmai spuneam că, dacă au ajuns aici, probabil că au ceva şanse…)

Foarte sincer, pentru o mare parte a omenirii, aşa cum este ea receptată acum, şansele sunt foarte mici spre nule. Important este că oamenii sunt aici şi că participa la ceea ce se petrece acum şi aici şi învaţă, chiar dacă nu conştient.

Ceea ar fi bine să fie explicit, nu este vorba de o zonă geografică sau de o anumită categorie socială care nu are şanse să treacă datorită sărăciei sau lipsei de informare… Trecerea nu are nicio legătură cu aceste condiţionări…

D E C E M B R I E 2 0 1 2 PARTEA A IV-A

În ultima vreme au apărut foarte multe materiale legate de Trecere.

Sunt materiale utile, care arată preocuparea tuturor celor care le transmit, pentru aceste momente decisive din decembrie.

 Un lucru care trebuie puţin discutat, este faptul că unele informaţii sunt aparent contradictorii. Doar aparent...

 Voi încerca să prezint ceea ce am promis la finele primei părţi, adică să vedem cum două informaţii contradictorii sunt adevărate amândouă...

În primul rând, am pornit să arătăm că sunt şi acum informaţii contradictorii şi sunt adevărate ambele...

Acest lucru este posibil pentru că, în această perioadă, coexistă dimensiunile a treia şi a patra, de ceva timp; acest lucru a permis unor oameni, despre care se spune că „s-au trezit”, să se conecteze la vibraţiile dimensiunii a patra şi să se manifeste ca atare...

Diferenţa majoră este în modul de a gândi!!!

Pentru că el este generatorul nostru comportamental!

Ceea ce este diferit, este faptul că începe detaşarea de planul 3D, unde lumea trăieşte tot mai greu, din cauza diferenţelor de vibraţie.

Ce înseamnă aceasta?

Spuneam că energiile dimensiunii a patra au început să se simtă masiv de prin anii `80. Aceasta însemnă că atunci au început să ajungă pe Pământ într-o cantitate suficientă, ca să înceapă să fie simţite. O cantitate insuficientă nu ar fi putut fi decelată decât zonal sau de persoane foarte sensibile.

Cei care erau născuţi atunci, îşi pot aminti că începuseră mici diferenţe între comportamentele anterioare acestei perioade şi ceea ce începea să se contureze. La noi, chiar începeau nişte mişcări de revoltă împotriva regimului social de atunci. La Braşov chiar a fost o mişcare de mai mare amploare.

Perioada revoluţiilor care au dărâmat structurile comuniste, la finalul anilor `80, a fost a unui maxim de acumulare energetică şi informaţională. Aceste fluxuri care se scurgeau abundent spre Pământ, au generat mişcările sociale, pe care le cunoaştem cu toţii.

Firesc este să se pună  întrebarea dacă erau fluxuri bune sau nu, de vreme ce au început lupte, armate... sau politice... sau economice... care să răstoarne vechile structuri sociale, ca să fie înlocuite cu altele noi... sau nu chiar noi...

În ceea ce ne priveşte pe noi, ne-am întors la capitalism, pe care îl depăşiserăm...

Problema nu este ce orânduire socială era sau este, precum şi doctrina după care s-a construit,  ci felul în care se aplică.

Capitalismul oferă nişte lecţii de viaţă, socialismul – altele, iar comunismul altele. În modul de aplicare a acestor orânduiri sociale au apărut erori faţă de doctrină, datorită subiectivismului uman, deoarece cei care au aplicat doctrinele sociale au fost şi sunt oameni!!! La fel a fost şi la doctrinele religioase.

Aceeaşi problemă este şi acum...

Suntem după o perioadă de câteva zeci de ani de coexistenţă a dimensiunilor a treia şi a patra. Era firesc ca noua dimensiune să se instaleze peste finalul celei vechi, pentru a ne pregăti.

Se repetă aceeaşi problemă: concepţia în legătură cu această lume nouă care se conturează... pentru că informaţiile şi energiile acţionează asupra tuturor, dar fiecare receptează în felul său personal, funcţie de nivelul său de vibraţie.

Foarte important este să înţelegem cu toţii că fiecare este acolo unde trebuie! Nu este greşit ca cineva să recepteze din perspectivă 3D şi altcineva din cea 4D... sau chiar 5D...

Dacă ar fi  ceva greşit (deşi nu există greşeală, ci doar experimentare), ar fi ca cineva dintr-o dimensiune să încerce să recepteze forţat din altă dimensiune...

Sunt oameni care au primit informaţii esoterice despre 4D şi o întreagă paletă de învăţături, dar le-au primit doar cu mintea şi încearcă să imite sau chiar cred că înţeleg cu sufletul... nu este nici aceasta o variantă greşită... este doar o altă formă de a învăţa... care produce o stare de confuzie, de suferinţă, dar care este necesară pentru cei care au optat să abordeze această variantă, ca să înţeleagă ce este bine şi ce nu şi încotro îi duce acest drum... Este o cale mai ocolită, mai lungă, poate, dar care arată şi capcanele drumului, astfel încât să fie evitate în viitor.

Mai mult, nu xistă un traseu prestabilit şi rigid, pe care să trebuiască să-l urmeze fără abatere toată lumea, ca să ajungă la capătul drumului... Noi suntem şapte miliarde... cu şapte miliarde de trasee... şi mai sunt şi cei neîntrupaţi... deci, iată câte variante şi posibilităţi sunt!...

Astfel că, ceea ce este iarăşi foarte important, deşi am mai spus-o, este că ne aflăm aici să creştem împreună, fiecare în ritmul lui propriu şi personal, pentru că fiecare merge pe drumul lui, nu pe al altcuiva...

Şi, indiferent unde se va duce fiecare după ce va părăsi Pământul, va fi, cu siguranţă, exact locul unde trebuie să meargă, pentru că structura noastră se reconfigurează mereu cu lecţiile de viaţă pe care le parcurgem: dacă le învăţăm, în structura noastră se înregistrează plinul, (1), iar dacă nu le învăţăm, se înregistrează golul(0) sau cât am învăţat din întreg (0,...), privind din perspectiva codului binar (în 0 şi 1), în care este scris Universul. Această configuraţie produce şi armonica după care vom rezona cu anumite planuri, unde întâlnim lecţiile pe care ne este necesar să le experimentăm.

Nu suntem aici degeaba!

Şi nici experienţele noastre nu sunt stabilite haotic!...

Ele sunt configurate conform unor programe de asimilare compatibile cu structurile noastre.

De aceea este foarte important să înţelegem acest aspect: suntem aici să experimentăm; avem posibilitatea de a alege, iar acum chiar ne alegem viitorul!!!... Pe al nostru şi pe al celor ce vin după noi...

Sal Rachelle ne vorbeşte despre cele trei pământuri: de 3D, de 4D şi de 5D. Cel de 5D este posibil să fie sesizat de entităţi 5D şi unele din 4D, dar nu de cele din 3D. Oricum, el va începe să se manifeste plenar ceva mai încolo, peste câteva zeci de ani, când se va încheia de tot dimensiunea a treia şi se va suprapune 5D peste 4D, apoi va rămâne doar 5D. Acum există 5D, vor fi şi fiinţe care vor ascensiona în 5D, de unde se va crea un flux sustenabil Trecerii în 4D, dar nu este perceptibil celor din 3D

De altfel, cei din plaja vibraţională inferioară din 3D, nu pot sesiza nici 4D şi schimbările care se produc, deşi îi afectează, căci şi în structurile lor se produc modificări. Ele rămân acolo şi, la un anumit moment, când vor fi pregătiţi, vor deveni active şi vor fi şi conştientizate.

Revenind la materialele care circulă foarte intens pe net şi contrarietăţile care le caracterizează…

E foarte adevărat că, dacă cineva  vrea să afle acum despre decembrie 2012 şi  începe să caute pe net, poate fi total dezorientat de câte contradicţii sunt.

Pentru aceasta, sunt două motive: punctual de vedere abordat de către autorul materialului (3D, 4D sau 5D) şi aici sunt situate majoritatea contradicţiilor; iar al doilea motiv -  sunt foarte multe surse de dezinformare.

Întrebarea firească: cum ne dăm seama care materiale sunt adevărate şi care nu?

Sincer, este oarecum dificil… dificil, nu imposibil! Dar este necesar şi un oarecare bagaj de cunoştinţe din mai multe domenii, utilizarea unui oarecare discernământ spiritual, ca şi deprinderea de a ne asculta sufletul. Deci, nu este chiar uşor. De altfel, dezinformatorii folosesc un limbaj spiritual, dau şi informaţii reale, corecte şi pertinente, dar inseră şi gulgutele printre ele. În materialele mai stufoase pot fi inserate poveştile cele mai fantastice… şi crezute…

 O să facem o mică analiză a materialelor care circulă, ca să înţelegem cam ce informaţii ne interesează, cum să interpretăm fluxul masiv de materiale…

Sunt materiale care spun de cele trei zile de întuneric… şi altele care le infirmă…

Dar ambele categorii sunt adevărate!

Cum?

În toate vechile legende despre momentele în care planeta păşea pe o altă spiră cosmică, pe traseul ei galactic, se producea această aliniere precesională despre care se tot vorbeşte şi am povestit şi noi mai devreme… iar acest fenomen era însoţit de o eclipsă prelungită de Soare, generată de faptul că erau interpuse alte corpuri cosmice între Terra şi Soare; ele se mişcau, dar se mişcau toate, nu stătea niciuna pe loc, iar timpul necesar pentru eliberarea traseului luminii, dintre Soare şi noi, era de trei zile… (un material mai vechi de la NASA vorbea de 80 de ore în loc de 72 ore, cât ar fi fost trei zile întregi)…

Spuneam mai înainte, că planeta a mai traversat de pe o spiră pe alta, dar din 3D tot în 3D…

Deci, timpul de 3 – 4 zile este specific celor care trec din 3D tot în 3D… adică nu-şi schimbă dimensiunea…

 Pentru ei, în special, este această perioadă care comprimă foarte tare dimensiunea a treia, conferind un set foarte dens, încărcat de lecţii specifice 3D – întuneric, frig, foame, sete, cutremure, războaie, boli foarte grave şi cu evoluţie galopantă, etc… toate care deja sunt… şi care se vor amplifica de câteva sute de mii de ori în cele 3 zile despre care vorbim… (nu se amplifică din cauza eclipsei, ci a suprapunerii cu Trecerea în 4D)…

Pentru cei care trec în dimensiunea a patra, echivalentul celor trei zile de întuneric, ar fi cam de 5 -6 ore, deci ar putea fi o noapte de somn… adică să nici nu fie chiar o stare percepută… fizic…

Pentru cei care trec în 5D… poate echivala cu ceea ce numim instant… sau să fie un process de foarte scurtă durată…

Până acum am vorbit de Trecere, ca şi process de conectare la vibraţia altei dimensiuni.   

Stabilizarea într-o anumită bandă de vibraţie, reprezintă un process pentru care ni s-a mai dat ceva timp: adică cinci ani până la următorul prag, în 2017 şi  13 ani până la al treilea moment important, când începă să se manifeste fluxul 5D, în 2030…

Fiecare va folosi timpul acesta într-o manieră personală…

 Şi, evident, în direcţia pe care i-o indică propriul suflet…

Cred că acum ne-am lămurit în legătură cu termenele care apar. Şi aţi văzut că toate sunt corecte!...

Să luăm în discuţie alt aspect contradictoriu.

Profeţia de la Fatima, (făcută de Fecioara Maria, în 1917 şi ţinută în arhiva Vaticanului până de curând), despre care am vorbit într-un articol anterior, îndrumă la mai multe lucruri. Explicaţiile pentru toate sfaturile date, le-am explicat în respectivul articol şi nu are sens să le reluăm aici.

Unul este să stăm în casele noastre… pentru că vor fi trei zile de întuneric… şi să avem uşile şi ferestrele închise, să le acoperim şi să nu privim afară şi nici să nu ascultăm ceea ce este afară…

Începe să se facă lumină…

Deci, pentru 3D vor fi 3 zile de întuneric, deci este bine să se stea în casa proprie, care este cunoscută, protectivă, e spaţiul care nu ne induce teamă… diferit de un spaţiu necunoscut…

Dar sunt şi materiale care spun că vom dormi… o noapte sau trei zile şi trei nopţi…

Şi sunt şi materiale care spun să ieşim în natură, să cântăm, să dansăm… să ne bucurăm, să sărbătorim lumea care vine…

Pe cine să ascultăm?

Pentru 3D:

Întunericul e clar; frigul la fel; de ce uşi şi ferestre închise? Pentru că ies vietăţile pământului din pământ (şerpi, şobolani, cârtiţe, gândaci…), … speriate de modificările undelor telurice… şi, dacă sunt speriate, pot fi şi agresive, căci se apără…

Frecvenţa Schumann, care este o constantă universală, cu valoarea de 7,83 Hz, a crescut foarte mult în ultimii ani (la 13 Hz) şi  tinde să ajungă la nivelul audibil… adică peste 13,8Hz…

Toţi cei care au prins marile cutremure din ultimii ani, au auzit uruitul pământului… sunt undele pământului devenite audibile…

Toate aceste sunete pot produce teamă… De aceea s-a recomandat să se stea în rugăciune, ca să fie atenţia focusată pe altceva, care creşte vibraţia şi să nu se asculte tumultul şi frământarea pământului şi a vietăţilor sale…

Ceea ce este în plus faţă de trecerile anterioare, în  care s-au manifestat valurile de pământ şi ieşeau animalele la suprafaţă, este energia covârşitoare de 4D, care, se pare, după cum au arătat fluxurile momentului, vor fi atât de puternice, încât majoritatea oamenilor va dormi…

(De altfel, lecţiile se pot produce şi la nivel psihic, în planul conştient, susţinut de dimensiunea a patra, chiar dacă el se va activa în zona Theta sau Delta, a somnului profund sau foarte profund, indus de noile fluxuri manifeste pe Pământ. Ar fi ca un vis conştient, într-un somn profund sau foarte profund, ca şi de comă. Este vorba de vise reale sau suprareale. Ele constituie una din formele accelerate de învăţare a lecţiilor de viaţă, la care s-a recurs în ultimii ani, tocmai pentru a se accelera soluţionarea şi integrarea lor).

Deci, cel mai probabil este ca cei din 3D să doarmă profund, să aibă vise reale şi să lucreze intens  psihicul lor, folosind ocazia unică dată de construcţia multidimensională a momentului…

Cu alte cuvinte, e noaptea lungă, dată tuturor ca şansă…

Cei care trec în 4D, probabil ca vor savura doar o noapte intesă de somn şi transformare… care nu înseamnă că se trezesc mingiuţe de lumină… (Aceasta este posibil celor care se duc direct în 5D!...)

De ce nu trec direct în lumină cei care intră în 4D?

Pentru că noi suntem construiţi după o matrice şi funcţionăm după ea… Şi nu avem cum să sărim nişte etape de evoluţie doar pentru că aşa ne-ar plăcea… sau asta ne-ar scuti de ceva ani de suferinţă… sau, mai degrabă, de lecţii…

Ca atare: 4D este dimensiune generată şi susţinută de al patrulea centru energetic, care este singurul bipolar din sistemul celor şapte centri. Bipolar, înseamnă că are şi polaritate feminină şi masculină.

Polaritatea masculină, specifică primilor trei centri inferiori, dă structura fizică, materială, specifică dimensiunii a treia; polaritatea  feminină, a celor trei centri superiori, dă structura luminoasă, non-fizică, specifică dimensiunilor superioare, începând cu a cincea.

Aşadar, fiinţele care intră în dimensiunea patra, au structură fizică înconjurată de o aură luminoasă, cum este desenată în biserici, aura sfinţilor.

Evident, cei care se trezesc sfere de lumină, au ajuns în 5D… deci pot să stea în natură, să danseze, să serbeze venirea luminii, fără să simtă frigul sau frica, fiind înconjuraţi nu de un corp fizic, ci doar de corpurile de lumină…

Şi ne-a lămurit cum este cu durata, locaţia şi activitatea din timpul Trecerii…

Mai sunt materiale care avertizează că, în timpul acesta de transformare, pot să apară în jurul nostru diverse obiecte luminoase, chiar strălucitoare, pe care nu avem voie să le atingem.

De ce?

Pentru că luminoase şi strălucitoare înseamnă din dimensiunea a cincea… iar acolo viteza de rotaţia a particulelor este comparabilă cu viteza luminii, faţă de 9/10 din viteza luminii, cât e în  3D. Astfel că, dacă am atinge aceste obiecte (de fapt, am putea băga mâna prin ele), particulele mâinii noastre ar începe să se deplaseze accelerat, antrenate de particulele care compul respectivul corp… adică ni s-ar dematerializa mâna… şi, pentru că încă nu ştim să gestionăm fenomenul, s-ar putea ca o schimbare bruscă de vibraţie să modifice conectarea noastră sau a obiectului atins şi să se piardă o parte din structura mâinii, care nu s-ar mai putea reface…

Noi încă nu suntem conştienţi de diferenţele acestea de vibraţie, dar este bine să fim prudenţi, ca să nu avem ce regreta…

Deci, ne-am lămurit şi cu acest aspect!...

În acest fel, ţinând cont de cele trei dimensiuni posibile, putem să facem analiza materialelor care ne parvin. Şi fiecare va lua în calcul ceea ce simte că i se potriveşte…

Mai avem un aspect de lămurit: dezinformarea.

Vine apocalipsa! Nu vine apocalipsa!

Apocalipsă înseamnă revelaţie!

 Revelaţia este noua venire a lui Mesia în sufletul fiecăruia dintre noi. Pentru lumea 3D, poate veni şi fizic. De fapt, poate să vină pentru toate dimensiunile în structură apecifică fiecăreia dintre ele. Nu vine doar Mesia, ci toate fiinţele de Lumină care l-au însoţit acum 2000 de ani; vin toţi Marii Maeştrii ai Luminii să participe, să asiste, să ajute…

Pentru 3D, Apocalipsă este asimilat cu sfârşitul lumii. Este, de fapt, sfârşitul lumii 3D... (Cu rezerva că vor fi fiinţe din 3D care vor trece, să mai primească nişte şanse, până la următorul hop)...

Pentru cei de 4D, nu vine sfârşitul, ci începutul lumii noi, a lumii luminii... deci nu apocalipsă catastrofică, ci Revelaţie!

Aşişderea şi pentru 5D, unde ascensionează fiinţele de lumină, care cunosc înţelesurile acestei Treceri...

Media noastră transmite informaţii (prin filme, emisiuni, spectacole...) de un nivel mai mult decât inferior... fără cenzură sau corecţie... Din nefericire!... Asta s-a cultivat, asta se consumă!...

Dar dacă sunt date informaţii despre acest subiect, imediat apar restricţii, interdicţii, suspendări...

...ceea ce ar trebui să fie mai mult decât grăitor...

...că e vorba despre un adevăr despre care se vrea să nu se ştie...

...ca să nu se facă panică...

...să nu-şi scoată lumea banii din bănci sau de pe carduri, ca să-i aibă lichizi, pentru cazul când ar fi afectate reţelele electrice şi nu funcţionează bancomatele şi calculatoarele din bănci...

...ca să nu se facă pregătiri (inclusiv provizii), care să-i ajute pe câţi mai mulţi să treacă...

...pentru că sunt unii care cred că trece  doar un anumit număr de oameni şi anumite persoane se vor a fi ele cele care să treacă... dar nu pe criteriul calităţii umane...

Deci: dezinformarea ar trebui citită oarecum în oglindă... adică exact pe dos de cum afirmă...

Mai sunt informaţii despre unele fiinţe care nu erau bune, şi au devenit brusc bune, dintr-o dată...

Eu personal am preferat ca atunci când întâneam fiinţe nesincere şi nu cum ar fi bine să fie, am avut reţineri faţă de ele... şi, în niciun caz nu am luat de adevărate laudele sau linguşirile lor... de fapt, acestea mă cam avertizau că se ascunde ceva în spatele acestei atitudini... un ceva care nu era bun pentru mine... ci doar pentru ei...

Informări că nuse mai face alinierea precesională, că cei care au dominat planeta şi încă multe din galaxie, unde au distrus viaţa, au devenit brusc prietenii noştri iubitori... contravin flagrant modului cum este construit Universul... care are un program foarte inteligent şi corect pus la punct... nu joacă ping-pong cu Viaţa...

Dacă cineva v-ar spune: de mâine nu mai mergeţi în picioare, cu p să săriţi în cap, credeţi că Universul a schimbat programul matriceal fiuncţional de miliarde de ani, că a început să creadă brusc că îi e mai bine creierului să fie bătut ca ouăle pentru omletă???...

Deci, luaţi-vă repere simple, din viaţă, pe care le puteţi folosi pentru analogii... ascultaţi-vă sufletul... că are bunul –simţ... şi nu trădează... şi gândiţi-vă că şi un meci de fotbal are regulile lui şi se derulează după nişte scheme clare... dar un Univers întreg, unde sunt miliarde de miliarde de fiinţe, care se manifestă conform unei programări şi a unui scop existenţial... credeţi că se poate schimba totul după bunul plac al cuiva?!

NU!

Astfel că, ceea ce am vrut să vă transmit de când m-am trezit, este că: SUNTEŢI OAMENII MAGNIFICI!!! FASCINANŢI!!! ŞI  LUMINOŞI!!!

Datorită cărora creştem cu toţii!

Prin iubirea voastră,

prin interesul vostru pentru propria evoluţie,

prin dorinţa de a-i ajuta pe cei din jur, prin înţelepciunea de care daţi dovadă,

prin iubirea pe care o dăruiţi cu atâta generozitate...

sunteţi oamenii pentru care m-am trezit cu o cascadă de iubire...

Vă mulţumesc că suntem împreună!

Vă iubesc cu tot sufletul!...